Florina Vlad

Astazi am venit la lucru cu metroul. Si pentru ca era deja trecut de ora 9, a fost cu muuult mai liber decat va inchipuiti. Un domn in fata mea citea un ziar, iar la prima rasfoire un mic pliant si-a luat zborul din ziar direct catre picioarele lui. Toti cei din jurul domnului am vazut (pliantul), am privit, si l-am lasat acolo. Eu m-am intors la cititul din cartea mea. Toti facem asa, nu? Nu este gunoiul nostru.
La Unirii, jumatate din metrou coboara. Si eu, si domnul cu pliantul, si batranica de langa mine.

Batranica se apleaca, ia pliantul, il mototoleste si si-l baga in plasa. Un gest simplu.

O facilitate extrem de necesara pentru operatorii economici oferita pe SEAP din 15 Oct 2009 prevede posibilitatea primirii de notificari pe posta electronica (e-mail) pentru orice anunturi postate pe SEAP pe perioada desfasurarii unei proceduri de atribuire. Anunturile pot fi clarificari la procedura de atribuire, erate, suspendari, reluari ale procedurii de atribuire etc.

Abonarea se poate face indiferent de inscrierea la procedura si este gratuita in limita a 50 de subscrieri lunare.

Sursa: e-licitatie.ro

Actuala criza economica si inregistrarea de catre companii a scaderii volumului vanzarilor (in special in domeniul serviciilor) a adus dupa sine reinventarea si reorganizarea unor metode de publicitate destinate a atinge cat mai eficient publicul vizat. Cand spun eficient, imi imaginez ca orice companie si-ar dori sa obtina rezultate maxime cu costuri minime.

Daca e-mailul poate fi o metoda cu costuri aproape egale cu zero, se pare ca pe nivelul urmator in top se situeaza faxul. In ultimele luni suntem inundati zi de zi la birou de faxuri nedorite, nesolicitate si de altfel chiar neinteresante pentru noi de la firme care isi fac reclama produselor sau serviciilor.

Si cum pentru orice firma de consultanta un fax poate insemna o veste buna sau o veste rea, este simplu de inteles cum de cele mai multe ori aceste faxuri sunt primite cu ostilitate ajungand apoi in cutia cu hartie de reciclat.

Desi nu sunt un expert in marketing, si cu atat mai putin in publicitate si PR, imi imaginez ca eficienta unui astfel de fax poate fi egala cu zero daca publicul tinta nu este bine definit, si daca strategia de publicitate nu este adaptata pentru acel public tinta. Publicitatea inseamna vanzare, vanzare a brandului, si mai apoi vanzare in termeni de cifra de afaceri. Ori in vanzare, unul din primii pasi in dezvoltarea unei strategii este definirea publicului tinta (ca sa nu spun ca ideal ar fi sa avem intai definita o nevoie…).

Inteleg necesitatea companiilor de a se asigura prin ‘orice’ mijloace de prezenta pe piata, insa a trimite cat mai multe faxuri la cat mai multe companii nu asigura ‘by default’ penetrarea publicului tinta si convingerea sau fidelizarea lui.

Wikipedia defineste spam-ul ca fiind ‘procesul de expediere a mesajelor electronice nesolicitate, de cele mai multe ori cu caracter comercial, de publicitate pentru produse şi servicii dubioase, practicată în industria e-marketingului şi de proprietarii de situri pornografice. Spam-ul se distinge prin caracterul agresiv, repetat şi prin privarea de dreptul la opţiune’.

Si daca atunci cand vine vorba de e-mail avem posibilitatea introducerii unor filtre, iata ca pentru un fax nu avem cum selecta si nici cum ‚sterge’ din existenta bucata de hartie destinata pentru cosul de gunoi.

Inchei cu mesajul stimulator scris cu litere ingrosate dintr-un fax-spam: ‘Impuneti-va intr-o piata competitiva! Fax Marketingul functioneaza!’

Chiar asa, impuneti-va! Insa faceti asta intr-un mod istet si planificat!

P.S. Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice prevede ’Este interzisă efectuarea de comunicări comerciale prin utilizarea unor sisteme automate de apelare care nu necesită intervenţia unui operator uman, prin fax ori prin poşta electronică sau prin orice altă metodă care foloseşte serviciile de comunicaţii electronice destinate publicului, cu excepţia cazului în care abonatul vizat şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări’.

A inceput ONG Fest! Il asteptam cam de cand FDSC incepuse sa trimita primele informari despre acest eveniment. Sincer, nu ma asteptam ca responsivitatea sa fie atat de mare.

Am trecut astazi fugar prin centrul istoric al Bucurestiului si am simtit ca-mi frig calcaiele de nerabdarea de a reveni diseara, maine si duminica pentru a-mi potoli curiozitatea. La prima vedere, totul este plin de culoare, tineri si entuziasm. Fie ca sunt angajati sau voluntari, toti cei prezenti la corturi par a fi gata sa-ti raspunda pe loc la intrebari.

Mergeti sa-i vedeti! Pe langa programele artistice si sociale, veti avea posibilitatea sa aflati mai multe despre cei care -din background sau din prima linie a frontului – militeaza, initiaza, formeaza, tolereaza, vindeca, salveaza, conving, educa, sustin, promoveaza, respecta, informeaza, finanteaza, cerceteaza, dezvolta, mediaza, responsabilizeaza si nu il ultimul rand, ajuta.

Merita sa le oferi cei 2% ai tai!

sau „Achizitii publice: Ofertele cu pret neobisnuit de scazut vor fi considerate inacceptabile”

Cati dintre noi nu am citit aceste titluri cu mai putin in urma de o luna? Imediat dupa publicarea HG 834/2009, „piata” a fost inundata de astfel de articole tendetioase, cu text incomplet si insuficient in ceea ce priveste calitatea informatiei prezentate. Pentru aceia care nu sunt instruiti in domeniul achizitiilor publice si poate chiar si pentru cei ce nu au timp sa cerceteze ulterior in amanunt, un astfel de titlu invita la interpretari subiective.

La o citire rapida a unui text neprezentand detaliat contextul, cititorul poate trage o concluzie gresita: legiuitorul, oricum presat de cele 20 de zile in care are obligatia de a stabili oferta castigatoare, poate crea conjunctura declararii (cel putin) unei oferte (cele cu pret scazut) ca inaceptabile, favorizand astfel reducerea numarului de oferte acceptabile si conforme, si usurand in mod evident munca comisiei de evaluare.

Pe cand, normele de aplicare a OUG 34/2006 respectiv HG 925/2006 explica in detaliu contextul, procedura si modul in care o oferta este declarata inacceptabila ca urmare a unui pret neobisnuit de scazut.

Art. 361 „(…) o oferta prezinta un pret neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi furnizat, executat sau prestat atunci cand pretul ofertat, fata TVA, reprezinta mai putin de 85% din valoarea estimata a contractului respectiv sau, in cazul in care in procedura de atribuire sunt cel putin 5 oferte care nu se afla in situatiile prevazute la art 36 alin (1) lit a)-e) si alin (2), atunci cand pretul ofertat reprezinta mai putin de 85% din media aritmetica a ofertelor respective”.

Autoritatea contractanta este obligata la constatarea oricarei din situatiile de mai sus de a solicita ofertantului in scris orice precizari ce pot aduce justificari pentru pretul ofertat. Mentionez cu titlul de exemplu precizarile privitoare la fundamentarea economica de formare a pretului (am profit sau merg in pierdere?), nerespectarea dispozitiilor privitoare la protectia muncii (ofer echipamente de protectie personalului de pe santier, sau fac economii fara el?, folosesc un echipament uzat moral si fizic, ori investesc in unul nou), solutiile tehnice adoptate si/ sau orice conditi deosebit de favorabile (am sediul chiar la locatia proiectului si economisesc costurile cu transportul; angajez proiectanti din afara capitalei; etc.).

Numai atunci cand informatiile furnizate de catre ofertant nu justifica pretul aparent de scazut, autoritatea contractanta este indreptatita sa declare oferta ca fiind inacceptabila.

Aceasta este o tentativa de a curata piata de acele firme (nu chiar putine la numar) ce s-au prezentat la licitatii in ultimul an cu pret de dumping, in unele cazuri ajungand chiar la mai putin de 50% din valoarea estimata a contractului. Ori, nu se mai poate (cel putin teoretic la nivel de piesa legislativa) ca o companie sa castige un proiect mergand pe pierdere, urmand ca in cateva luni fie sa intampine probleme de cash-flow si sa piarda expertii cheie, ori sa furnizeze livrabile slab calitativ.

De asemenea, aceste modificari permit companiilor care investesc in calitatea serviciilor sa isi cuantifice riscurile (valutare, inflatie, schimbarea unui expert, refacerea unui livrabil, TVA nerecuperabil) in bugetul proiectului, si astfel sa obtina rezultate sustenabile si replicabile.

Dincolo de orice comentariu, initiativa legiuitorului de a defini acest criteriu de atribuire ramane laudabila. Mai presus de orice interpretari, reprezinta un pas in clarificarea unor aspecte inca ambigue ale legislatiei romanesti a achizitiilor publice. Normalizeaza procesul de licitatie si permite companiilor serioase sa concureze in conditii echitabile.

Comisia Europeana lanseaza apelul de proiecte ‘Cetateni activi pentru Europa’ in cadrul Programului ‘Europe for citizens’.

Bugetul total al acestei linii de finantare este de 1.100.000 Euro. Beneficiarii eligibili sunt organizatiile non-profit.

Un proiect trebuie sa implice organizatii eligibile din cel putin doua tari eligibile, din care cel putin una sa fie intr-un Stat Membru UE. Pe langa Statele Membre UR, mai sunt eligibile: Croatia, Fosta Republica Iugoslava Macedonia si Albania.

Cofinantarea este de minim 20% din bugetul total. Valorile minime si maxime ale finantarii sunt intre 75.000 euro si 150.000 euro.

Durata maxima a unui proiect- 12 luni. Activitatile trebuie derulate intre 1 Ianuarie 2010 si 31 Martie 2010.

Criterii de evaluare: calitativ 80% / cantitativ 20%

Termen limita de depunere a aplicatiilor – 30 sept 2009. Aplicatiile se transmit electronic si in copie pe hartie.

Textul integral al apelului de proiecte poate fi citit la:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2009:176:0012:0015:EN:PDF

Acum o luna, in Bucuresti defilau peste 1200 de fermieri, veniti sa protesteze ‘la centru’ pentru compensarea datoriilor lor fiscale fata de statul roman in raport cu subventiile pe care Ministerul Agriculturii ‘le administreaza’ in interesul agriculturii autohtone.

I-am privit de la balconul biroului nostru, si ne-a incercat din nou un sentiment de amaraciune primind trista (re)confirmare ca in aceasta tara ceva nu merge.
Dincolo de diferentele inerente ale lumilor in care traim, i-am vorbit intre noi cu drag, vazandu-i imbracati modest si realizand ca sunt aici numai pentru ca le-a ajuns cutitul la os. I-am intalnit mai tarziu la magazinul de la colt mancand o bucata de paine, fiind de altfel increzatori, onesti, simpli si primind discret simpatia celorlalti.

La acea vreme, ministrii direct interesati au aratat disponibilitate in rezolvarea problemei. Poate ca inainte de toate, ar fi fost de dorit ca plata subventiilor sa se faca fara intarzieri. Poate ca asa fermierii nu ar mai fi ajuns la Bucuresti; este adevarat, neajunsurile lor nu s-ar fi facut auzite, si nici noi nu am fi aflat despre alte hibe ale unui sistem ce oricum scartaie in mod curent.
Ne pierdem zi de zi in declaratii indraznete si responsabile, incercand sa dovedim ca cineva totusi isi face treaba.

Interesant – si direct interesat, directorul general al APIA (agentie direct responsabila cu efectuarea platiilor subventiilor) declara: ‘Principalul obiectiv al Agentiei este ca banii europeni sa ajunga in contul fermierilor. Important este ca ministrul agriculturii Ilie Sarbu ne-a asigurat ca, potrivit unui acord cu Ministerul Finantelor Publice, fondurile necesare efectuarii platilor la hectar sunt disponibile’.
Se poate ca Domnul Sarbu sa fi asigurat disponibilitatea acestor fonduri, printre altele; la fel de bine, Domnul Sarbu s-a asigurat in urma cu trei luni ca platile vor incepe la timp (la 15 martie 2009). Lucru care, asa cum poate ne asteptam, nu s-a intamplat, pentru ca agentiile de plati din tara nu au reusit sa finalizeze la timp controlul terenurilor pentru care au fost cerute subventiile.
Suma vehiculata atunci, in martie 2009, era de 70 de milioane de euro, din care 8,5 milioane de euro penalitati pentru intarzieri pentru semestrul intai din 2007.

Desigur, taranii romani nu vor avea de suferit in urma aplicarii penalizarilor; in pofida faptului ca li se dau subventii de patru ori mai mici decat celor din Occident, intarzierea platilor este singura (?) consecinta pentru ei.
Statul roman in schimb, adica eu si tu, contribuabilii, vom acoperi din nou, nu se stie de unde, incompetenta si lipsa de responsabilitate a unui sistem fara simt civic.

Ca o consecinta a acestor fapte, Domnul Ilie Sarbu ii demitea pe toti directorii generali de la APIA.
Astazi, dupa trei luni, traim un deja-vu: Comisia Europeana are in agenda adoptarea unei decizii de aplicare a 5,3 milioane euro penalitati Romaniei pentru efectuarea cu intarziere a platilor subventiilor pe suprafata.

Declaratia ministrului agriculturii este pentru mine cel putin hilara, si nu o sa insist in detalii: ‘Eu vroiam sa fie recuperati banii de la cei vinovati pentru situatia creata. Nu stiu, din punct de vedere juridic, daca e posibil acest lucru. Asta va trebui sa ne spuna juristii. Au fost o buna parte schimbati si trebuie sanctionati cei care sunt vinovati’.

Asteptam cu interes trezirea la realitatea, luarea unor decizii responsabile, acceptarea raspunderii si descotorosirea de romanescul obicei de a arunca pisica moarta in ograda vecinului.